04
Mar
Posted by: Poison / Category:
Nebunii,
Pieces Of Me
Postul asta l-am scris in tren, in agenda mea, din lipsa de tehnologie
) . Chiar, ar trebui sa puna CFR-ul in trenuri sali de internet, sau mai degraba compartimente de internet
) . In fine, iata ce am scris:
“Ma simt agitata sufleteste. Starea asta persista de cateva zile, nu o pot explica… E ca un presentiment, ca si cum as simti ca ceva se va intampla… ceva rau. Azi noapte nu am putut dormi, probabil am insomnii, acum incerc sa ma linistesc ascultand Spike. Ma uit pe geam… Intotdeauna fac asta cand merg cu trenul/tramvaiul/autobuzul si ma ia o stare melancolica… sunt o artista ce sa zic
) …
Sunt un fel de Alice in tara minunilor, doar ca tara mea e mai “minunata”
) . Nu-i doresc nimanui sa-mi intre sub piele, in capul meu, in visele mele… s-ar speria de cat de optimista sunt, de cat de oscilanta sunt, s-ar speria de conexiunile pe care le fac uneori
) . In plus, nu-i treaba nimanui ce gandesc, cum gandesc, de ce gandesc asa.
Nu, nu… nu ma mai pot concentra… Am nimerit in compartiment cu o pitipoanca (bine, nu arata a pitipoanca, nu e stralucitoare, stridenta, etc, ar cand deschide gura… e de rau!)care nu vorbeste la telefon… URLA la telefon
.
Sunt zen, sunt zen, sunt zen… Mhm…Nu mai sunt zen. M-am uitat urat la ea si a mai coborat tonul…
Ma uit pe geam… revine melancolia… o sa mai meditez putin.”